Evident, ca orice roman, simt nevoia sa am tot felul de chestii, ale mele! Cu lucrurile marunte m-am descurcat pana acum, majoritatea nici macar nu costa bani. Din pacate a venit momentul in care mi-am dat seama ca trebuie totusi sa fac ceva cu viata mea. M-am apucat de scoala de soferi (cea mai proasta idee de pana acum), am gasit si o trotineta pe care sa o pot parca in fata blocului…si totusi mai lipseste ceva. Asa am ajuns sa imi caut un apartament dragut pe care sa il numesc ACASA si unde sa imi dau check-in pe Facebook, ca doar ce pana mea!

Am deja vreo 2 luni de cand ma tot uit dupa apartamente, am ajuns la un moment dat si la o idee de vila duplex, spatioasa, aranjata bine dar un pic in afara orasului. Nu am renuntat la idee, dar totusi. Orice cautare de genul asta are doua probleme. Agentie sau direct cu proprietarul. Eu nu cred neaparat ca o agentie este o idee rea, atata timp cat agentul respectiv chiar imi arata ca stie ce face si ca este interesat sa imi usureze cautarea. Ce-i drept, pana acum am intalnit unii care din pacate nu prea stiau ce se intampla, unii mai grabiti iar altii care chiar m-au impresionat. Am vazut vreo 10 apartamente pana acum si mi-am cam facut o idee despre ce pot gasi. Cele mai aproape de centrul orasiului, mai mici dar la acelasi pret cu cele mai inspre exterior.

Cele mici, apartamentele de burlac, in situatia in care vreodata se intampla sa se formeze o familie acolo, well, or sa fie discutii. Cele mai maricele, fiind mai departe de toate distractiile pe care le poate oferi aceast sat oras reprezinta oarecum o urma de speranta ca totusi la un moment dat intre acei cativa pereti se vor auzi vocile unor copii si ale unor parinti extenuati. Eu sunt momentan in punctul in care nu stiu daca e stanga sau dreapta. Glumeam, eu stiu tot! Tot cautand am prins cateva idei despre ce ar trebui sa aiba viitorul loc in care am sa cad lesinat dupa o noapte de Taverna.

In primul rand, sa fie deja curat, sa nu fiu nevoit sa aduc muncitori sa imi varuiasca, etc, etc. Nu de alta, dar stiu atatea cazuri in care o renovare de 1 luna a durat 6. In plus, poate imi scade IQ (se duce pe minus) daca stau in preajma unor asemenea specimene. Da, stiu ca am fost rautacios, dar na, am motivele mele. Ar mai fi de verificat instalatia electrica, ce fel de pereti de carton sunt intre camere, ce fel de geamuri termopan sunt, eventual si balconul sa fie inchis. Ca spatiu cred ca un minim de 52 m² e absolut necesar, baie cu geam si evident, vecini linistii. De fapt nu, vreau vecini ca mine, sa nu fiu singurul care da muzica tare.

Alte pretentii, nu prea am, cred ca de restul o sa ma ocup in timp, iar daca nu o sa ma descurc, am sa dorm pe o saltea si o sa imi aud ecoul de fiecare data cand o sa incep sa vorbesc singur. Ca idee, in cazul in care vreun cititor are vreun pont care se materializeaza, il recompensez cu 300 de euro, asa pentru ca sunt eu de treaba (evident, exclus agentii). Poate, poate nu fac Craciunul intr-o cutie de carton. Si ca sa ma intorc la titlul acestei capodopere pe care o numesc post pe blog, daca reusesc sa termin pana la sfarsitul anului cu asta, pot sa fiu multumit ca totusi am reusit sa fac ceva cu viata mea, tot ce mi-a trebuit a fost un motiv suficient de bun.

Comments are closed.

Post Navigation